1. 1937: Al doilea
război chino-japonez
2. 1939: Izbucnirea războiului în Europa
3. 1940-1944: Desfășurarea războiului în
Europa
4. 1939-1944: Desfășurarea războiului în
Asia
5. 1944-1945: Sfârșitul războiului
1. Al doilea război chino-japonez
A început în 1937 cu atacul Japoniei pornit împotriva Chinei din avanspostul cucerit de niponi în Manciuria. Japonezii au cucerit capitala Nanking (azi Nanjing) și s-au dedat la numeroase crime de război în timpul a ceea ce a fost numit Masacrul de la Nanking.


A început în 1937 cu atacul Japoniei pornit împotriva Chinei din avanspostul cucerit de niponi în Manciuria. Japonezii au cucerit capitala Nanking (azi Nanjing) și s-au dedat la numeroase crime de război în timpul a ceea ce a fost numit Masacrul de la Nanking.


2. Izbucnirea războiului în Europa
În urma pactului
Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939 Germania și Uniunea Sovietică au divizat
teritoriile vecinilor europeni (Polonia, Finlanda, statelor baltice etc.), iar
la data de 1 septembrie 1939 Germania pune în aplicare pactul și invadează
Polonia. Două zile mai târziu, după ultimatumul (în care se cerea Germaniei să
înceteze ostilitățile împotriva Poloniei) Regatului Unit, ignorat de partea
germană, acesta și Franța declară război Germaniei. În 17 septembrie 1939
U.R.S.S. invadează și ea partea de est a Poloniei care capitulează la 27
septembrie 1939.



3.Desfășurarea războiului în Europa
În aprilie 1940,
Germania invadează Danemarca și Norvegia cu scopul de a proteja transporturile
de minereu de fierpe care Aliații doreau să le întrerupă. La 10 mai 1940,
Germania a lansat o ofensivă împotriva Franței atacând țările neutre Belgia,
Olanda și Luxemburg, folosind tactica de blitzkrieg. Linia franceză fortificată
Maginot a fost eludată printr-o mișcare de flancare prin regiunea împădurită
Ardeni, eronat percepută de planificatorii aliați ca o barieră naturală
impenetrabilă. Ca urmare, cea mai mare parte din armatele aliate au fost învinse.
Parisul a căzut în mâinile Germaniei la 14 iunie și în curând Franța a fost
împărțită în zonele de ocupație germană și o rămășiță guvernată de Regimul
Vichy, în urma unui armistițiu.
Bătălia Angliei a
început în luna iului când Luftwaffe a atacat transporturile maritime și
porturile. Prinicipala campanie aeriană a germanilor nu a reușit să înfrângă
RAF-ul (Royal Air Force) iar invazia propusă a fost amânată. Nici
bombardamentele strategice ofensive ale germanilor din The Blitz nu au reușit
să întrerupă efortul britanicilor. Folosind U-boot-uri împotriva lor, germanii
au obținut succese contra Royal Navy. Cel mai important, în timpul acestei
bătălii, a fost faptul că forțele aeriene britanice au rezistat cu succes
asaltului Luftwaffe.


Italia și-a început
operațiunile cu un asediu al Maltei (iunie 1940), cucerirea Somaliei britanice
(august 1940) și cu o incursiune în Egiptul britanic ( septembrie 1940). În
octombrie 1940, Italia a declanșat un război cu Grecia din cauza invidiei lui
Mussolini față de succesele lui Hitler, dar în câteva zile a ajuns într-un
impas, Gemania ajungând să-i ofere ajutor între timp ce grecii erau sprijiniți
de britanici. În decembrie 1940, forțele Regatului Unit încep contraofensiva
împotriva italienilordin Egipt, astfel că până în februarie 1941 Italia pierde
controlul. Germanii, încă o dată, intervin în sprijinul Italiei, reușind să
împingă forțele britanice (slăbite pentru a susține Grecia) înapoi.
![]() |
| Campaniile Italiei in Africa de Nord |
![]() |
| Campaniile Italiei in Africa de Nord |
La 22 iunie 1941,
Germania a invadat Uniunea Sovietică în Operațiunea Barbarossa. Obiectivele lui
hitle erau eliminarea U.R.S.S.-ului ca putere militară, eradicarea cominismului
și garanterea accesului la resurse strategice necesare. În timpul verii Axa a
făcut progese semnificative, iar până în octombrie obiectivele operaționale au
fost îndeplinite mai rămânâd doar asediile Leningradului (St. Petersburg) și
Sevastopolului. La începutul lunii decembrie, pe o vreme din ce în ce mai grea
și aspră, ajungând până aproape de Moscova, trupele extenuate germane au
suspendat ofensiva.
În 1942, oficialii
Aliați au fost de acord că înfrângerea Germaniei este obiectivul lor principal.
Americanii au favorizat un atac al Germaniei prin Franța, sovieticii și ei
cereau un al doilea frontiar britanicii credeau că trebuie să vizeze zonele
periferice pentru a avea succes. La Conferința de la Casablanca din 1943, au
convenit să continue inițiativa propusă de britanici atacând Sicilia.
În Africa de Nord,
o ofensivă a Axei a forțat o retragere a Aliaților în adâncul Egiptului, până
la El Alamein. În toamna anului 1942, Aliații au inițiat un atac propriu în
Egipt și au început o înaintare spre Libia, în vest, iar forțele Axei s-au
retras în Tunisia care a foat cucerită de Aliați în mai 1943.
La începutul anului
1943, britanicii și americanii au început Ofensiva Combinată cu Bombardiere
împotriva Germaniei având ca scop perturbarea economiei de război și reducerea
moralului germanilor.
La 3 septembrie
1943, Aliații au invadat Italia continentală, care apoi, a semnat un armistițiu
cu aceștia. Totuși, Germania a preluat controlul asupra unor zone din Italia.
În ianuarie 1944, Aliații au lansat atacuri împotriva liniei defensive de la
Monte Cassino și au încercat să o înconjoare prin debarcările de la Anzio. Până
la sfârșitul acestei luni, ofensiva sovietică a îndepărtat trupele germane din
Leningrad.
La 6 iunie 1944
(Ziua Z), Aliații invadează nordul iar apoi sudul Franței. Aceste debarcări au
dus la eliberarea Parisului.


4. Desfășurarea războiului în Asia
În 1939 SUA a
renunțat la tratatul comercial cu Japonia, care pentru a crește presiunea
asupra Chinei a ocupat și Indochina de nord. În curând, urmând să îi fie
aplicate și alte sancțiuni. Succesele Germaniei în Europa au încurajat Japonia
să crească presiunea asupra guvernelor europene din Asia de Sud-Est, reușind
astfel să amennințe posesiunile britanice și olandeze din acea zonă. SUA,
Regatul Unit și alte guverne occidentale au înghețat bunurile japoneze și au
pus sub embargo resursele de petrol.
În 1941, SUA și
Japonia erau în mijlocul unor negocieri în speranța de a-și îmbunătății
relațiile tensionate. În același timp, cunoscând posibilitatea unui atac
japonez, Roosevelt, președintele Statelor, a înarmat Filipinele. Neajungînd la
un acord cu SUA, pe data de 7 decembrie 1941, Japonia a atacat flota americană
de la Pearl Harbor, acest fapt atragând după sine declarații de război de la
mai multe state, având SUA în prim-plan.
Până în aprilie
1942, Japonia a reușit să cucerească teritorii importante. Dorind să întrerupă
conexiunile dintre americani și australieni, Japonia își propune să cucerească
Port Moresby, încercare care a eșuat. În 1943, SUA a început operațiuni majore
pentru a neutraliza armatele Japoniei. În 1944, forțele americane au continuat
să preseze din nou perimetru japonez iar la mijlocul lui iunie au învins
decisiv forțele Japoniei.
5. Sfârșitul războiului
Forțele
sovietice și poloneze au luat cu asalt Berlinul la sfârșitul lunii
aprilie. Pe 30 aprilie 1945, a fost capturat Reichstagul, ceea ce a
însemnat înfrângerea militară a Germaniei Naziste. Pe 12 aprilie, președintele
Roosevelt a murit și a fost înlocuit de Harry Truman. Benito Mussolini a fost
ucis de partizanii italieni pe 28 aprilie. Două zile mai târziu, Hitler s-a
sinucis și locul lui a fost luat de de amiralul Karl Dönitz. Între
timp, Forțele Aeriene ale Statelor Unite (USAAF) distrugeau orașe
strategice și populate din Japonia, într-un efort de a distruge industria de
război japoneză și moralul civililor. Aliații au cerut capitularea
necondiționată a Japoniei dar guvernul Japonez a respins apelul. La începutul
lunii august, USAAF a aruncat bombe atomice asupra orașelor japoneze Hiroshima și
Nagasaki. Aliații au justificat bombardamentele atomice ca o necesitate
militară, pentru a evita invadarea insulelor Japoneze. Pe 15 august 1945,
Japonia a capitulat.

